[column size=”1-2″ last=”0″ style=”0″]

[quote style=”1″]Sunt recunoscatoare pentru fiecare zi petrecuta aici[/quote]

Madalina Gavril, 20 ani

Mereu mi-a placut sa calatoresc, dar niciodata nu mi-a placut sentimentul pe care il am cand sunt intr-un loc turistic. Nu-mi plac locurile prea cunoscute, prea aglomerate. Chiar daca acele locuri turistice au un farmec aparte, cred ca isi pierd din esenta si nu imi trezesc interesul. Prefer alte destinatii pentru calatoriile mele si de aceea imi petrec majoritatea timpului liber pe munte, acolo unde timpul se opreste in loc iar problemele zilnice sunt la aproape 2000 de metri distanta.

Dar acum am ales altceva: Ciprul cu valuri, soare și istorie. A fost o decizie spontana, anuntul a aparut cand aveam cea mai mare nevoie. Am decis ca dupa liceu sa imi iau un an liber si chiar atunci cand eram pe cale sa regret aceasta decizie, a venit și schimbarea pe care o asteptam. Am plecat fara sa ma gandesc de doua ori.

In primele zile petrecute aici, hainele mele inca stateau in bagaj si nu simteam ca trebuie sa ma instalez. Am vizitat Nicosia, am facut cateva poze cu ghiozdanul in spinare ca orice turist obisnuit, am vizitat muzee si pastram ritmul unei vacante obisnuite. Zilele au trecut rand pe rand si scopul pentru care am venit aici devenea din ce in ce mai clar si atractiv.

Mereu mi-a placut istoria. Poate la scoala nu am avut performante remarcabile la istorie, dar mereu am fost pasionata de trecut. Subiectul acestui proiect mi se potriveste foarte bine si desigur, nu ar fi la fel de fascinant daca nu as avea in jur oameni minunati.

Am legat prietenii frumoase cu spanioli, lituanieni, sloveni si francezi si nu simt ca ar exista vreo diferenta intre noi. Suntem cu totii in cautare de aventura si frumos, radem la aceleasi glume, dansam pe aceasi muzica si privim lumea cu acelasi interes. Impreuna am descoperit locuri dragute, stiute numai de localnici, de unde privim apusul soarelui – cu siguranta aici nu ma simt ca un turist.

M-am acomodat in mai putin de doua saptamani si ma bucur mult ca Nicosia nu este un oras prea mare. Imi face placere sa il explorez si sa descopar locuri care imi plac.

Acum fac parte dintr-o mare familie europeana si imi ofera un sentiment placut. Am invatat cate ceva de la fiecare persoana intalnita aici: cum sa fiu mai empatica, cum sa am o atitudine mai deschisa si pozitiva. Proiectul in sine m-a impulsionat sa invat mai multe limbi straine si am inceput, evident, cu limba greaca. Ma straduiesc sa invat cuvinte noi si fac progrese.

Istoria Ciprului este fascinanta iar situatia politica actuala m-a facut sa inteleg ca intre oameni nu poți pune granite asa cum le poti pune intre tari. Aici am intalnit cei mai politicosi si zambitori oameni, deschisi spre a impartasi cu tine povestea lor de viata si a te face sa intelegi mai bine ce se intampla in jur.

Incerc sa ma bucur de fiecare zi, sa invat si sa ma dezvolt, incerc sa ma cunosc mai bine si sa fiu in fiecare zi mai buna. Sunt foarte bucuroasa ca am avut ocazia de a participa la acest proiect. Am petrecut clipe minunate alaturi de ceilalti voluntari. Uneori, serile, ne adunam cu totii in living sa povestim si sa ascultam cantece din tarile noastre.

Am vazut cladiri incarcate de istorie, arta stradala, am primit zambete prietenoase de localnici in plimbarile pe strazile inguste si fermecatoare ale Nicosiei. Am gustat mancarea specifica acestei insule, am calatorit in alte orase si am contribuit la promovarea istoriei si culturii locale. Sunt recunoscatoare pentru fiecare zi petrecuta aici.

[/column]

[column size=”1-2″ last=”1″ style=”0″]

[quote style=”1″]Am stiut ca aceasta aventura mi se potriveste[/quote]

Karina Mihalache, 21 ani

Totul a inceput in perioada sesiunii. Cum nu prea aveam chef sa invat pentru ultimul examen, cautam solutii pentru a invata 80 de pagini in 24 de ore :). Din intamplare, am citit si anuntul pentru acest minunat proiect in Nicosia, Cipru. Activitatiile proiectului mi-au atras atentia imediat, fiind vorba de promovarea culturii locale cipriote si interactiunea cu persoane de toate varstele. Mai mult, proiectul se anunta a fi de scurta durata, in intervalul 20 februarie pana pe 25 martie. Nici 0.40 secunde nu au trecut de cand citisem detaliile si deja eram hotarata: Voiam sa merg ca voluntar in Cipru!

Decizia a prins repede contur: am depus CV-ul, scrisoarea de motivatie, am fost intervievata iar dupa ce am primit toate aprobarile am stiut sigur ca aceasta aventura mi se potriveste. Mi-am cumparat biletul de avion, am pregatit bagajul si, nu in ultimul rand, mi-am anuntat familia ca o sa plec pentru 35 de zile in Cipru sa incerc o experienta EVS.

Ajunsa in Cipru, prima provocare a fost adaptarea la clima si temperatura. Veneam de la -2 grade Celsius in Romania, direct la +15 grade. Apoi, in prima saptamana ne-a fost destul de greu sa ne organizam cu pregatirea mancarii, treburile casnice si planificarea excursiilor in zilele libere. Insa din a doua saptamana, fiecare dintre noi a descoperit care ii sunt abilitatile si cu ce poate contribui mai mult. Pe asta s-a bazat formarea echipelor care sunt in prezent: echipa celor care gatesc, echipa celor care curata spatiul comun si echipa organizatorilor care planifica momentele noastre de explorare a insulei.

Pana in momentul de fata am studiat istoria Ciprului si am inceput sa construim activitatile care vor ajuta la promovarea acestei insule si a istoriei acesteia. Cateva exemple ar fi: construirea unei canapele din lucruri adunate de la oamenii din oras, apoi va urma sa pictam si sa aranjam un parc ce are nevoie de aceasta schimbare. De asemenea la proiectul final va trebui sa ne costumam specific diferitelor perioade istorice din Cipru si sa organizam diferite activitati ce tin de acea perioada (teatru, joculete, treasure hunt).

In acelasi timp, pe plan personal, chiar daca au trecut numai doua saptamani pot spune ca mi-am imbunatatit engleza semnificativ si am legat o prietenie foarte frumoasa cu ceilalti participanti din Spania, Lituania, Slovenia si Franta. Pot spune ca suntem exact ca o familie, lucram impreuna, ne ajutam reciproc, facem cumparaturi impreuna, cantam, dansam si ne distram. Chiar si in momentele mai grele suntem impreuna unul pentru altul.

Ca o incheiere, pot spune ca acest EVS a fost una dintre cele mai bune alegeri pe care le-am facut pana in prezent. Ciprul are atat de multa cultura si istorie incat se poate regasi pana si in graffiti-urile de pe numerosii pereti ai Nicosiei. Oamenii sunt de o bunatate rara si pot spune ca nu m-am simtit nicaieri mai in siguranta si mai lipsita de griji, cum ma simt in acest moment in Cipru.

[/column]

[column size=”1-2″ last=”0″ style=”0″]

[/column]

[column size=”1-2″ last=”1″ style=”0″][/column]