Salutare! Mă numesc Aliz, am 29 de ani, de origine, sunt din Brașov, dar în ultimii ani am locuit la Cluj. În 2020, prin ianuarie am decis că este timpul pentru o experiență nouă în viața mea și am început să mă interesez de proiecte de voluntariat din cadrul programului European Solidarity Corps. Din păcate, ce am plănuit și ce s-a întâmplat nu s-au aliniat, cum a fost cazul pentru toată lumea din cauza pandemiei. Am încercat din nou primăvara asta și am fost acceptată într-un proiect de zece luni numit „Be the Change – Grow Together” pentru a fi voluntar la o școala cu educație incluzivă unde învață și copii cu diferite dizabilități. Proiectul este de zece luni, organizația gazdă este școala „Palaimintojo Teofiliaus Matulionio gimnazija” din Vilnius, iar organizația coordonatoarea este Litdea.
Primul lucru pe care l-am observat când am ajuns in Vilnius a fost cât de multă verdeață și natură are. În multe locuri, ai impresia că ești în afara orașului fiindcă arată ca o pădure și traficul abia se mai aude, dar, când colo, ești chiar în centru, într-unul dintre multele parcuri. Orașul este unul multicultural, există minorități care au limba maternă rusă sau poloneză, dar și studenți străini sau oameni din alte țări care lucrează aici. Alt lucru care sare în ochi este numărul mare de librării în oraș, sau combinații de librării cu cafenele cosy unde poți savura o cafea și în același timp să iți găsești următoarea carte pe care să o răsfoiești. Ah, poți vizita, de asemenea, o cafenea cu pisici și ai oportunitatea să zbori cu balonul cu aer cald. 😀
Experiența de a fi voluntar ESC este una pozitivă până acum. Decizia de a participa într-un astfel de proiect a fost, în parte, din dorința de a ieși din zona de confort și de a face altceva decât cu ce eram obișnuită înainte. O experiență nouă de unde pot învăța și crește, o mică pauză departe de lumea corporatistă de unde veneam. Schimbarea de la lucratul la birou (sau Work from Home, varianta de pandemie), la a lucra într-o școală oferă un contrast neobișnuit. În primul rând, mi-a luat un pic de timp să mă obișnuiesc cu nivelul de zgomot și forfotă din școală. În al doilea rând, ritmul este total diferit în comparațiile cu structura de la job – uneori un pic mai lent, dar foarte fluid și schimbător în același timp. Nevoia de a fi adaptabil lucrând la o școală este și din cauza pandemiei, planurile se schimbă o dată cu noile decizii ale autorităților.
În urmă cu câteva zile, am avut și On-arrival Training organizat pentru toți voluntarii din Lituania care ne-am început proiectul recent. Am avut oportunitatea să cunosc oameni frumoși, să leg prietenii, să mă bucur de un peisaj minunat de iarna și să am oameni lângă care împărtășesc o experiență similară cu a mea doar că în proiecte și orașe diferite. Am avut activități de team building, am primit informații despre proiectele ESC în general, am discutat despre ce înseamnă să locuiești in Lituania, iar în afara activităților am avut timp să ne cunoaștem mai bine la bowling, piscină, saună, board games sau la plimbări prin zăpadă.
Inițial activitățile mele erau să ajut cu ce era nevoie la început de an școlar. Înregistrat cărți la biblioteca școlii, numărat manuale sau aranjat dosare. Apoi în primele săptămâni de școală am participat în mai multe excursii cu diferite clase. Toate excursiile erau într-un sat în apropriere de Vilnius, la o casă rurală deținută de școală unde copiii aveau ocazia să se joace în aer liber, sa își gătească cârnați, cartofi sau bezele pe foc, dar și să aibă activități de team building cu profesorii lor pentru a-i ajuta să comunice mai eficient și să coopereze mai ușor unii cu alții. Cu timpul, programul a devenit mai stabil, iar niște exemple de activități recurente ar fi următoarele: acompaniat elevii si învățătoarele la bazin pentru lecții de înot, ajutat la testarea Covid a elevilor, asistent la orele de engleză – în special pentru elevii cu diferite dizabilități care sunt integrați în clasele obișnuite, ajutat la orele de arte și meșteșuguri la clasele speciale cu copii cu dizabilități sau stat de pază pe coridor în timpul pauzelor.
Pro Vobis este partener într-un nou proiect de parteneriat strategic Erasmus+ – ‘’International Cooperation for European Education“ – alături de alte 2 organizații, Europahaus Marienberg (Germania) și Polish Robert Schuman Foundation (Polonia).
Proiectul adresează cele mai importante teme cu privire la educația europeană a tinerilor, prin intermediul colaborării și schimburilor internaționale, urmărind consolidarea relației între cetățenii europeni.
Împreună cu organizațiile partenere ne propunem creșterea interesului tinerilor cu privire la integrarea europeană și subiecte conexe. Vom pregăti materiale educaționale îmbogățite cu o colecție de metode, instrumente și bune practici, pentru a le pune la îndemâna educatorilor și a lucrătorilor de tineret din școli și nu numai. Vom crea un manual pe baza cercetării, consultării și a activităților educative derulate cu tineri, profesori, lucrători de tineret și experți din cele 3 țări partenere.
Prin acest proiect urmărim să:
Creștem conștientizarea și cunoașterea tinerilor cu privire la Uniunea Europeană
Creăm contextul pentru dialog intercultural și internalizare a valorilor europene, prin susținerea educatorilor și lucrătorilor de tineret în îmbunătățirea educației europene
Crearea unei rețele compuse din autorități locale, educatori și lucrători de tineret din România, Germania și Polonia
Prima activitate presupune formarea unor grupuri locale de educatori, profesori și lucrători de tineret, care activează în domeniul educației europene, care ne vor sprijini în cercetarea și analiza materialului existent pe această temă, în fiecare din cele 3 țări partenere.
Aceasta este urmată de o întâlnire internațională a tinerilor, pentru a identifica nevoile și provocările cu care se confruntă ei, întâlnire care va combina învățarea virtuală cu interacțiunea fizică – întâlniri față în față.Experiența și așteptările tinerilor vor sta la baza materialelor educaționale dezvoltate împreuna cu grupul local de profesioniști în domeniu.
În a doua parte a proiectului, partenerii vor organiza 2 seminarii pentru lucrători de tineret, educatori și profesori, pentru schimb de experiență, pentru a compara realitățile naționale, a identifica provocări comune în educația formală și a lucra la instrumente universal valabile ce vor facilita educația europeană și pentru valori europene. Grupurile locale de profesioniști vor testa ideile rezultate din proiect în grupurile de tineri cu care lucrează, pentru a se asigura ca materialele incluse în Manualul de educație europeană sunt ușor de folosit în contexte diverse și trezesc interesul tinerilor.
În cele din urma, Manualul de educație europeană va fi prezentat comunităților locale, împreună cu alte rezultate ale proiectului, în evenimente locale de multiplicare.
Proiectul este finanțat prin programul european Erasmus+.
Număr de contract: 2020-2-PL01-KA205-082462, Acțiunea cheie 2 – Cooperare pentru inovare și schimb de bune, Parteneriate Strategice – Tineret
Durata proiectului: 01-10-2020 – 31-05-2022
Coordonator: Polska Fundacja IM. Roberta Schumana, Polonia, www.schuman.pl
Parteneri în proiect:
Europahaus Marienberg, Germania, www.europahaus-marienberg.eu
Pro Vobis – Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat, România, provobis.ro
Localitatea desfășurării stagiului de voluntariat: Ballinaglera, Irlanda Perioada stagiului de voluntariat: 1 septembrie 2020- 30 septembrie 2021 Organizația coordonatoare: GEAI Irlanda
Căutam 1 voluntar pentru un stagiu de voluntariat în cadrul organizației GEAI Irlanda, o organizație non-guvernamentală preocupată de modul în care oamenii contribuie la încălzirea globală, care ajută persoane, școli și chiar comunități să facă tranziția spre un viitor eficient din punct de vedere al energiei utilizate și a resurselor folosite în viața de zi cu zi. Vei contribui la proiectul de mediu „Good Energies”, o inițiativă specializată pe zona de energie regenerabilă, care își propune să reducă emisiile de carbon la nivel local și național în Irlanda, organizând ”climate dialogue sessions” și alte evenimente dedicate subiectului în comunitate. Proiectul a mai fost implementat, edițiile anterioare având rezultate excelente la nivel de participare din partea voluntarilor și a comunității locale.
Cea mai frumoasă experiență pe care am trăit-o în 2019 a fost cu siguranță proiectul din Grecia la care am participat în toamna acestui an. Trebuie să recunosc că m-am îndrăgostit de Kalamata, orașul în care am locuit timp de o lună de zile, datorită zilelor însorite și energiei pozitive cu care m-a încărcat.
Kalamata este locul potrivit pentru cei care își doresc să se bucure atât de mare cât și de munte, iar iubitorii de fotografie le pot surprinde pe amândouă în același cadru; apusurile de la malul mării pot să spun că m-au lăsat fără cuvinte. Proiectul Bottles2Boats mi-a atras atenția de la început, pentru că încurajează reciclarea sticlelor de plastic, iar ecologia este una dintre pasiunile mele, de aceea mi-am și dorit să iau parte la proiect. Ideea construirii unei bărci din sticle de plastic mi s-a părut inițial inovatoare, iar în final s-a dovedit a fi și realizabilă.
Împreună cu ceilalți voluntari internaționalo am lucrat intens pentru a reuși să ducem la bun sfârșit proiectul. Bineînțeles că ne-am bucurat de sprijinul coordonatorilor și persoanelor care ne-au îndrumat în ceea ce privește distribuirea pe rețelele de socializare a activităților pe care le desfășuram în fiecare zi, dar și în folosirea substanțelor chimice la îmbinarea părților componente ale bărcii. Prezentarea proiectului a fost un real succes și ne-am bucurat să vedem cum barca noastră plutește pe mare, în aplauzele tuturor. A fost o surpriză foarte plăcută să aflăm că evenimentul a fost difuzat chiar de televiziunea națională din Grecia, iar Ministrul Mediului ne-a transmis un mesaj prin care ne felicita pentru munca depusă, dar mai ales pentru inițiativa ecologică pe care am avut-o.
Mi-a plăcut foarte mult vizita pe care am făcut-o la o fabrică de ulei de măsline, unde am rămas surprinsă de cât de complex era întregul proces de obținere a acestuia. Am aflat multe lucruri despre beneficiile uleiului de măsline și cu toții am fost curioși și am pus multe întrebări despre acest subiect. Perioada de voluntariat în Grecia m-a îmbogățit cu momente unice, locuri deosebit de frumoase, oameni primitori și mereu cu zâmbetul pe buze și cu amintiri pe care le voi păstra mereu și la care voi reveni cu drag peste ani. M-am bucurat și m-am încărcat cu energie pozitivă și sunt recunoscătoare că am avut ocazia să fac parte din acest proiect. Încurajez toți tinerii să aplice pentru un astfel de program, dacă își doresc să își dezvolte capacitatea de a asimila lucruri noi, de a explora o lume nouă și de a se descoperi pe sine cu adevărat.
Sunt Ana Maria și am absolvit Facultatea de Litere din Cluj. Iar apoi m-am angajat la un call center că de’, dacă știi limbi străine nu ai cine știe câte variante. Și, după cum probabil vă așteptați, nu recomand nimănui să lucreze într-un call center. Destul de repede mi-am dat seama că nu e pentru mine și că nu pot lucra închisă într-un birou, răspunzând la telefoane toată ziua, ci că aș vrea să călătoresc și să văd lumea, acum cât știu că am timp destul și nu atâtea griji. Așa că am aplicat pentru un proiect EVS (European Voluntary Service) de 6 săptămâni în Cipru. Am renunțat la call center și în aprilie am plecat ca voluntar în Lysos, un mic sat din nord-vestul insulei unde, împreună cu alți 8 voluntari din Franța, Italia și Spania, am ajutat localnicii cu treburile de primăvară, am sărbătorit Paștele alături de ei și am organizat un maraton. Deși doar câteva săptămâni, a fost o experiență minunată pe o insulă de vis, am dormit pe plajă sub cerul liber sau pe acoperișul casei unde locuiam cu ceilalți voluntari, am mâncat delicatese grecești, am văzut cum se face halloumi, brânza lor tradițională, am explorat zona și cele două jumătăți, cea grecească și cea turcă, ale capitalei, Nicosia.
Întoarsă acasă, nu puteam decât să îmi doresc să călătoresc mai departe. Și astfel am aflat de la Corina, coordonatoarea voluntarilor susținuți de Asociația Pro Vobis din Cluj, că aș putea opta și pentru un proiect de voluntariat mai lung, de 11 luni. Așa că am găsit un proiect la o școală privată din Danemarca, unde am fost acceptată. Proiectul începea la 1 septembrie, așa că aveam o vară întreagă până atunci. Și cum, ei bine, de mult timp îmi doream să plec cu bicicleta într-o călătorie, am dat peste două fete din Germania care mergeau la Marea Neagră, așa că m-am alăturat lor din Serbia până la mare. Am pedalat timp de o lună împreună prin România și Bulgaria, tot pe lângă Dunăre, ba pe un mal, ba pe celălalt, am dormit cu cortul și am cântat prin orașe ca să ne strângem bani de înghețată. Momente minunate care nu puteau decât să mă facă să vreau să călătoresc și mai departe. Așa că am decis să mă duc în Danemarca pentru voluntariat…cum altfel decât pe bicicletă?
Și iac-așa am încălecat pe șa pe la jumătatea lui iulie, cu mult mai multe bagaje decât aș fi avut nevoie, dar hotărâtă să fac asta. Am fost cu blablacar până la Budapesta, unde deja a trebuit să îmi repar bicicleta. Pentru că era singura pe care o aveam, o bicicletă cam de o vârstă cu mine, cumpărată cu vreo 200 de lei second-hand din Cluj acum vreo 4 ani. Apoi cu flixbus până la Viena, de unde am început să pedalez singură. Am trecut prin Slovacia, Cehia, apoi tot spre nord prin Germania și am traversat cu feribotul de la Rostock până la Gedser în Danemarca, și am pedalat până în Copenhaga. Șase săptămâni în total, vreo 1500 km și nenumărați prieteni noi pe parcurs. Când ești pe bicicletă nu mai contează de unde ești, bicicleta joacă deja rolul de pașaport pentru tine și oamenii sunt mult mai deschiși și mai curioși să te cunoască. Am stat cu couchsurfing și warmshowers, două platforme online prin intermediul cărora poți fi găzduit gratis în casele oamenilor, pe o canapea sau într-o cameră extra sau cu cortul în grădină. În orice caz, oameni care te așteaptă cu inima și brațele deschise să le povestești de unde vii și cum de te-a lăsat mama să pleci singură cu bicicleta prin lume. Le tot făceam origami pentru a le răsplăti ospitalitatea, hârtia fiind destul de ușoară pentru bagajele mele. N-a fost mereu ușor, am avut și zile cu ploaie și zile când simțeam că nu mai pot, vântul bătea să mă dărâme și credeam că n-o să ajung. Dar până la urmă treceau toate și reușeam să ajung. Deși pedalam singură în timpul zilei, seara cunoșteam oameni noi și vedeam cum trăiesc, unii cu copii, unii fără, unii singuri, studenți, bunici, mame, tați, artiști, profesori, ingineri. Totdeauna interesant și neașteptat. Și totdeauna ceva nou de învățat. Era ca și cum trăiam într-o nouă familie în fiecare seară. Erau și locuri de unde n-aș mai fi plecat, erau și familii unde copiii făceau o zarvă de abia îți auzeai gândurile. O provocare tot timpul, să te adaptezi modului lor de viață și să le arăți și cum trăiești tu.
Și astfel am ajuns într-un final la școala din Danemarca, efterskole după cum sunt ele numite. Este un sistem de școli opționale unde elevi de 15-16 ani pot merge pentru un an, înainte de cei 3 ani de liceu. Sunt școli cu internat unde poți studia orice pasiuni ai avea, de la sport și muzică, la teatru, limbi străine, ceramică, dans și multe altele. Școala unde am fost eu este de studii interculturale, limbi străine și călătorii. Ajutam la orele de engleză, de japoneză, Global Citizenship, artă, dar și la bucătărie și cu activitățile de seară și ce alte proiecte mai aveau. Și am avut și ocazia să merg cu elevii și încă doi profesori în Japonia în excursia cu clasa.
A fost un an în care am văzut cum e să lucrezi într-o școală, mi-am făcut prieteni printre elevi și profesori și ceilalți voluntari cu care am împărțit această experiență, am învățat despre cultura și limba daneză, am petrecut Anul Nou în stil danez și vacanța de Paști pe plajă. Locuiam și luam masa la școală alături de ceilalți elevi, și am vizitat și școlile unde erau ceilalți voluntari. Am învățat daneza cu una dintre eleve, citeam și traduceam împreună Micul Prinț, iar în schimb eu o ajutam cu japoneza. Când ești voluntar investești altfel în timpul tău, ești mai deschis să experimentezi și să înveți, și în același timp mai liber să pui în practică tot felul de idei. Iar o școală e locul perfect unde poți testa proiecte și lucruri noi, atât împreună cu elevii, adaptându-te la interesele lor, cât și de unul singur, învățând o nouă limbă, poate un instrument muzical, poate un nou hobby. A fost un an plin de peripeții, de noi aventuri, dar și de provocări, un an de amintiri frumoase și de obstacole depășite. Și dacă aș mai putea, aș mai tot pleca cu proiecte din astea de voluntariat. Dar ce sigur pot face, e să recomand tuturor să nu lase o șansă ca asta să treacă!
Iar
înapoi spre casă…se putea altfel decât pe bicicletă? Aceeași bicicletă, o Ana
cu ceva mai multă experiență. Bine, dar asta nu înseamnă că nu aveam din nou
prea mult bagaj, și că nu m-am și rătăcit de câteva ori. Dar și astea fac parte
din aventură și înveți să te descurci cu toate. Dar nu m-am întors pe același
drum, ci prin Germania, Belgia, Franța, Elveția, Austria, Slovacia,
Ungaria…și acasă. Am plecat tot pe la mijloc de iulie, dar drumul a durat
doua luni și ceva, vreo 3000 km în total. Din nou provocări, dar și recompense.
Locuri de neuitat, oameni de neuitat. Am stat tot prin casele oamenilor, la
studenți într-un apartament vraiște, familii cu copii care nu vorbeau engleză,
dar erau nerăbdători să îți arate toate jucăriile, hăinuțele și fotografiile de
familie, la bunici, la olari, la un fierar, la pictori, la profi de sport, de
mate, la doctori, arhitecți, alți bicicliști, am vorbit în engleză, în
franceză, prin semne și desene sau fără vorbe. Unii m-au inspirat prin modul
lor de a vedea viața, cu alții poate nu eram eu întru totul de acord. Am
vizitat și prieteni mai vechi pe care a fost o plăcere să îi revăd. Din nou am
făcut origami pentru gazde și am continuat să scriu și să pictez în jurnalul de
călătorie început anul trecut. Orașe minunate, coasta Atlanticului, păduri
pline de gâze, câmpuri cu flori, soare, ploaie, vânt… Dealuri de urcat care
te lăsau fără aer, dar care promiteau priveliști de poveste și o binemeritată
coborâre. Libertate să pedalezi cât de repede vrei, să îți planifici cum vrei
traseul, să stai o zi întreagă căutând scoici pe plajă dacă voiai. O aventură
care îți confirmă, cu fiecare zi care trece, că oameni buni sunt peste tot,
bucuroși să te cunoască și să te ajute. Și din care înveți să fii mai umil, mai
înțelegător și recunoscător pentru bunătatea pe care o întâmpini la fiecare
pas. Și să vrei să ajuți și tu cum poți la rândul tău. Și, de asemenea, înveți
și că n-ai nevoie de atâtea lucruri, gânduri și griji, că bagajul care chiar
îți e necesar încape lejer în două genți pe bicicletă…și și cel emoțional se
mai împuținează cu fiecare pedală.
Și uite-așa am ajuns din nou la Budapesta, unde a
trebuit să duc iar bicicleta la reparat, cu mai multe probleme de data asta, dar
bucuroasă că totuși m-a adus cu bine până la capăt. La capătul de anul ăsta,
pentru că aventura n-o să se termine aici, mai am destule locuri de explorat în
lumea asta largă.
Localitatea desfășurării stagiului de voluntariat: Kalamata, Grecia
Perioada stagiului de voluntariat: 21 octombrie 2019 -21 noiembrie 2019
Căutam 2 voluntari dornici să se aventureze pentru o perioadă de 1 lună într-un stagiu de voluntariat de scurtă durată, în orășelul mediteranean Kalamata. Proiectul Bottles2Boats adresează o problemă care are impact la nivel global – utilizarea în mod excesiv a plasticului – și își propune conștientizarea și educarea tinerei generații asupra acestei problematici. Pornind de la conceptul de „reusing”, pe baza unei metode de reciclare inovative, voluntarii vor contribui la procesul de transformare a sticlelor de plastic în ambarcațiuni maritime, care să corespundă normelor și specificațiilor federației de navigație.
Titlul proiectului: St.Antonius Project Localitatea desfășurării stagiului: Triberg, Germania Perioada stagiului: 10 luni,începând cu Octombrie/Noiembrie 2019 Organizația coordonatoare: Sozialwerk Schwarzwald
St. Antonius este un centru coordonat de asociația Sozialwerk Schwarzwald și fondat de primăria Triberg pentru a păstra seniorii în inima orașului, unde pot fi vizitați mai ușor de către rude. Motto-ul instituției este „Îngrijirea seniorilor – cu demnitate”. Angajații centrului formează o echipă internațională, în care voluntarii EVS/ESC, cu ideile și energia pe care le aduc, se vor potrivi de minune.
Localitatea desfășurării stagiului de voluntariat: Ballinaglera, Irlanda Perioada stagiului de voluntariat: Septembrie/Noiembrie 2019 – Aprilie 2020 Organizația coordonatoare: GEAI Irlanda
Căutam 1 voluntar pentru un stagiu de voluntariat în cadrul organizației GEAI Irlanda, o organizație non-guvernamentală preocupată de modul în care oamenii contribuie la încălzirea globală, care ajută persoane, școli și chiar comunități să facă tranziția spre un viitor eficient din punct de vedere al energiei utilizate și a resurselor folosite în viața de zi cu zi. Vei contribui la proiectul de mediu „Good Energies”, o inițiativă specializată pe zona de energie regenerabilă și “single use plastic”, care este deja în faza a doua a implementării sale și care a avut rezultate inițiale excelente la nivel de participare din partea voluntarilor și a comunității locale.
Practic constant voluntariatul de patru ani, pentru ca simt si vad cum lumea se schimba datorita lui. Recent am inteles ca activitatea ma ajuta si pe mine si am decis ma inscriu in programul Serviciul European de Voluntariat (SEV). Voi petrece 5 saptamani in cadrul proiectului ”Volunteering for Healthy Lifestyle”, in Klimontow, Polonia. Au trecut deja trei saptamani de cand lucrez in Fundatia CampoSfera. (more…)
Realizat sub forma unui parteneriat international cu organizatii non-profit si centre de resurse pentru voluntariat, proiectul SolidAlCiti aduce impreuna 16 tari europene: Albania, Austria, Belgia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Estonia, Franta, Grecia, Malta, Macedonia, Muntenegru, Romania – reprezentata de Pro Vobis, Serbia si Marea Britanie. In cadrul parteneriatului vor avea loc schimburi de bune practici cu scopul de a consolida legaturile dintre retelele de voluntari, in special intre retelele care includ voluntari straini si, de asemenea, de a reprezenta interesele persoanelor din categorii vulnerabile, indiferent de originea lor. (more…)
