Legea Voluntariatului nr. 78 din 24 iunie 2014, prevede o serie de documente obligatorii în lucrul cu voluntarii. Noi le-am pregătit pe toate sub formă de template pe care îl puteți completa cu datele organizației voastre și apoi îl puteți folosi direct. În documentele de mai jos, veți găsi și câteva observații sau recomandări, care încearcă să clarifice unele prevederi legale care au ridicat discuții sau nelămuriri în trecut. Textul actualizat al legii se poate consulta aici.
Contractul de voluntariat
Conform legii, putem încheia contracte de voluntariat cu persoane care au împlinit 15 ani. Între 15 si 16 ani, ele vor avea nevoie obligatoriu de acordul părinților sau al reprezentanților legali. De la 16 ani, fiecare cetățean poate încheia contractul de voluntariat, fără a mai fi nevoie de acordul cuiva. Totuși, unele organizații aleg să solicite acordul părinților pentru toți voluntarii minori, pentru a se asigura că părinții știu ce fac tinerii și sunt de acord.
Contractul de voluntariat pentru 16 ani + Descarcă
Contractul de voluntariat pentru 15-16 ani Descarcă
Acordul părintelui sau reprezentantului legal Descarcă
Fișa voluntarului
Alături de contract, mai trebuie să avem și fișa voluntarului, care detaliază activitatea pe care o vom desfășura. Ea trebuie încheiată cu fiecare voluntar. Dacă rolurile voluntarilor sunt identice, vom avea un singur model de fișă, dar dacă au atribuții diferite, va trebui să creăm mai multe tipuri de fișe, câte una pentru fiecare rol.
Instruirea pentru Sănătate și Siguranță în Muncă – SSM
Instruirea SSM este obligatorie atât pentru voluntari cât și pentru echipa organizației. Pentru a înțelege mai ușor prevederile legale în domeniu, recomandăm Ghidul SSM, realizat de colegii noștri de la Federația VOLUM. Acesta conține explicații, exemple, și pași clari de urmat.
Pentru a putea dovedi că instruirea a avut loc, trebuie completată obligatoriu și fișa de instruire colectivă, menționată și în ghid. Aveți modelul aici:
Fișa de protecție a voluntarilor pentru instruire colectivă Descarcă
Certificatul de voluntariat și raportul de activitate
Conform legii, la cererea voluntarilor, la finalul activității de voluntariat trebuie să emitem și certificatul. Acesta poate lua orice formă, dar trebuie să conțină cel puțin informațiile minime prevăzute de lege, pe care le-am inclus în documentul de mai jos.
Certificatul de voluntariat și raportul de activitate Descarcă
Registrul de evidență al voluntarilor
Fiecare organizație trebuie să aibă și un registru în care să înscrie toți voluntarii. Mai jos, găsiți un model de document care specifică elementele obligatorii, dar și câteva elemente care s-au dovedit a fi utile în managementul voluntarilor.
Deși nu este un document menționat de Legea Voluntariatului, în practică, unii voluntari pot avea nevoie și de o adeverință, în cazul în care certificatul nu le este suficient, sau se află încă în desfășurarea activităților. Dacă vă e solicitată, aveți un model mai jos.
Zece ani mai târziu, mi-am împlinit visul! Locuiesc în Franța și învăț franceza!
Tobias Pasăre
Salut! Ça va? Moi, ça va! Eu sunt Tobias, am 28 de ani și scriu acest articol din camera mea însorită din buricul târgului din Nantes, Franța. Orașul unde fac un stagiu european de voluntariat, pentru 9 luni.
Încă de la 17 ani, de cand am plecat prima oară în afara României, la Strasbourg, pentru o săptămână, m-am îndrăgostit de cultura franceză și mi-am spus ca la un moment dat în viața asta vreau să locuiesc în Franța și să învăț limba franceză.
Zece ani mai târziu mi-am împlinit visul!
Am fost mereu băiatul cuminte care a făcut mereu lucrurile în ordine. Mi-am luat bacalaureatul, am mers la facultate, mi-am luat licența, m-am înscris la master, m-am angajat la 21 de ani, mi-am cumpărat o casa la tara cu rate în banca și până la 26 de ani, eram așezat la casa mea. Chiar dacă îmi plăcea jobul meu de educator, aveam o rețea solidă de prieteni și proiecte super cool în Cluj, am simțit că lumea e mai mare decât cartierul meu Mărăști și că e cazul să scot de la naftalină visul meu de a locui în Franța.
Pe 21 august, la Cluj-Napoca, m-am urcat într-un tren, cu bicicleta mea, cu destinația Nantes. Mi-am luat un bilet interrail pass, pentru tineri și timp de o luna urma să vizitez prieteni, să mă plimb cu bicicleta pe piste de biciclete europeene și să vizitez proiecte ecologice în Austria, Elveția, Germania și Franța. Pe traseu, pe măsură ce mă apropiam de Nantes, unde locuiește prietena mea Isa, care m-a invitat să stau la ea și să văd daca Franța mi se potrivește, mi-am dat seama că asta e momentul cel mai potrivit să-mi iau câteva luni de respiro și de acomodare culturală și lingvistică. Așa că am început să caut și să aplic pentru un stagiu european de voluntariat.
Tinerii din Uniunea Europeană, între 18 și 30 de ani pot efectua un stagiu de voluntariat între 1 luna și 12 luni de zile la ei în țară sau din străinătate. Acest program este finanțat de Comisia Europeană prin cadrul Corpului European de Solidaritate, iar cei care fac acest stagiu, au acoperite cheltuielile de cazare, transportul dus-întors între unde locuiești în prezent și unde vei efectua stagiul tău și bani de buzunar cu care să te gospodărești de la o luna la alta, plus o asigurare privată de sănătate. Proiectele de voluntariat sunt foarte diverse, la fel și locațiile de desfășurare, depinde ce-ți doreșți de la aceasta experiență. Poți găsi proiecte în Paris, sau într-un sat cochet din sudul Italiei, într-un eco village sau chiar la Bruxelles în domenii precum educație și formare, cetățenie și participare democratică, mediu și protecția naturii, migrație, cultură, ajutor umanitar și multe altele.
Eu am ales Nantes, pentru că aveam nevoie de un oraș care să fie de aceeași talie ca și Cluj-Napoca, unde am oferte de evenimente culturale, mișcări sociale de mediu și drepturile omului și zumzetul unui oraș studențesc. Am mai ales Nantes și pentru proiectul pe care l-am găsit pe site-ul Corpului European de Solidaritate și anume, un stagiu de 9 luni de zile într-un mic liceu profesional, unde am mai multe misiuni ce converg cu interesele și pasiunile mele. Ca să fiu sincer până la capat, am ales acest oraș si pentru ca aveam o prietenă care locuiește aici și care mi-a zis că e un oraș super cool.
Întrucât în România am lucrat într-o școala britanică că și învățător am ținut să găsesc o misiune în domeniul educației, așa că în bună parte din stagiul meu, continui să fac ce-mi place și mă pricep cel mai bine și anume să-i ajut pe elevi să învețe limba engleză. Cea de-a doua misiune este să animez ateliere tematice privind schimbările climatice, obiectivele de dezvoltare durabilă, cetățenie activă, reducerea inegalităților sociale și combaterea multiplelor forme de discriminare. După 5 luni de zile mi-am câștigat suficientă încredere lingvistică încât să încep să facilitez ateliere în limba franceză, iar elevii și profesorii au fost foarte apreciativi față de efortul pe care l-am făcut și de ajutor când nu-mi găseam cuvintele sau nu foloseam corect timpul verbal. În cele din urmă, o alta misiune pe care o am este să găsesc parteneri Erasmus+ din alte țări din Europa, unde o parte din elevii liceului pot efectua stagii de practică profesională în domeniile pe care le studiază, precum: tâmplărie, electronică, mecanică sau metalurgie.
Știu, pare că am o grămadă de lucru de făcut, însă lucrez doar 4 zile pe săptămână și aceste sarcini sunt dispersate pe tot parcursul stagiului meu de voluntariat. Toate la timpul lor. Cea de-a cincea zi din săptămână, e o zi dedicată explorării și acomodării culturale, o zi în care eu o folosesc să-mi aud gândurile, să-mi sun prietenii și familia, să-mi fac cumpărăturile, să gătesc ceva tradițional francez sau să merg la biblioteca să-mi împrumut benzi desenate splendide pentru învățarea limbii într-o maniera jovială.
Și că tot veni vorba de timp liber, vreau să-ți spun și ce lucruri mișto poți să găsești și să faci în Franța, pe care eu le-am descoperit la Nantes, dar care sunt convins că există și-n alta parte în țara asta, întrucât francezii au o cultura a participării, a civismului, a creativității și chiar și în cel mai mic sătuc, cel mai probabil ai să găsești o asociație care face evenimente culturale sau ecologiste.
1.La Nantes, pistele de biciclete, nu sunt un obiectiv de atins, un plan urbanistic futurist sau o dungă roșie de 50 de cm pe marginea șoselei. Bicicleta e unul dintre mijloacele principale de mobilitate urbana a nantezilor și simt că am ajuns în raiul bicicliștilor, după ce 10 ani mi-am riscat viața prin sensurile giratorii din Cluj. E un sentiment așa plăcut să pedalezi în siguranță.
2. În timpul petrecut aici am descoperit o cantina socială care se cheamă La Cocottes Solidaire, unde am avut ocazia să gătesc un prânz tradițional românesc pentru 30 de persoane. Cantina pregătește 6 zile pe săptămână prânzuri vegetariene din legume și produse locale, bio și/sau care sunt în risc să fie risipite. Cei care participa la acest prânz pot să doneze o suma în funcție de veniturile lor. În plus acest spațiu este finanțat de primăria orașului și pe lângă cei 3 angajați găzduiește și voluntari internaționali. Eu așa am ajuns să gătesc acolo, pentru că am cunoscut-o pe Daniela, o tânără din Spania care face același stadiu că și mine.
3. Grădini urbane și spații verzi cât cuprinde. Dacă te preocupa schimbările climatice, protecția mediului și conservarea biodiversității, sincer nu cred că există un sol mai fertil decât în Franța altundeva în Europa din punct de vedere al inițiativelor ce privesc tranziția ecologică. Prietena mea Isa mi-a oferit stratul ei din gradina urbana care e la 3 minute de apartamentul unde locuiesc, și pe care-l vizitez în unele după-amieze după munca, să grădinăresc și să-mi dau un restart mental.
4. Protestele din Franța! Wow, altceva dom’le, diversitatea de oameni, de vârste, de mesaje, culori, machiaje, îmbrăcăminte, identități de gen. În prima luna când am ajuns au avut loc 3 proteste mari la care am participat: 1. împotriva agriculturii industriale care e nociva mediului și care îi împinge la margine pe micii producători agricoli. 2. împotriva tăierilor bugetare din sectorul cultural în regiunea Pays de la Loire și al 3-lea împotrivă unor măsuri care afectează concediul medical al profesorilor. Mi-am dat seama că atunci când simțim că suntem prea mici, mereu poți să organizezi un protest și nu te mai simți așa mic, singur și neajutorat.
5. Evenimentele culturale sunt cu duiumul, multe sunt gratuite și vă zic drept că adesea mă simt copleșit pentru că nu știu la ce să aleg să merg. În schimb, aici trebuie să-ți faci rezervare din timp, atenție, cu mult timp în urmă. Toate muzeele sunt gratuite în prima duminică din fiecare luna și pentru cei care au un venit mai mic există un card pentru reduceri la cinematograf, teatru, concerte și activități sportive. Francezii au resurse și vreme de arta și cultura. Fun fact, aici norma de lucru e de 35 de ore.
Lista poate să continue, eu sunt lung la vorba și la scris. Așa că mă opresc aici, însă sper că ți-am făcut pofta de călătorit, de cunoscut o altă țară, de învățat o limbă nouă, de a vedea cum e să trăiești altundeva sub soare pe planeta pământ, decât la ”al tău acasă”.
Profitez bien de la vie! Parce qu’ elle est courte, comme un court métrage!
Denumirea proiectului: Bottles2Boats Localitatea desfășurării stagiului de voluntariat: Kalamata, Grecia Perioada stagiului de voluntariat: 21 octombrie 2019 -21 noiembrie 2019
Căutam 2 voluntari dornici să se aventureze pentru o perioadă de 1 lună într-un stagiu de voluntariat în cadrul orășelului mediteranean Kalamata. Proiectul Bottles2Boats adresează o problemă care are impact la nivel global- utilizarea în mod excesiv a plasticului, și își propune să promoveze conștientizarea și educarea tinerelor generații asupra acestei problematici. Pornind de la conceptul de „reusing”, pe baza unei metode de reciclare inovativă, voluntarii vor contribui la procesul de transformare al sticlelor de plastic în ambarcațiuni maritime care să corespundă normelor și specificațiilor federației de navigație.
Cine sunt voluntarii din România? De unde provin ei și ce vârste au? Cu ce se ocupă? În ce domenii se implică? Ce tip de sarcini au voluntarii? Care sunt rolurile în care sunt implicați? Cine sunt cei care îi coordonează?Care sunt provocările unui program de voluntariat?
Mai sus sunt întrebările la care ne-am propus să aflăm răspunsuri actuale. În acest sens, am lansat un chestionar, pe care l-am promovat cu ajutorul echipei noastre de voluntari. Chestionarul a ajuns la peste 500 de organizații și instituții care implică voluntari în activitățile lor curente și a fost completat de 195 dintre ele.
În paralel am demarat și un studiu de tip Omnibus, care conține informații despre voluntariat de la 1001 persoane din toate categoriile. Rezultatele studiului Omnibus au fost analizate și interpretate de domnul profesor Gabriel Bădescu, fondator al Centrului pentru Studiul Democrației.
Raportul complet se găsește în prezentarea de mai jos.
Studiul a fost realizat de Pro Vobis – Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat, în cadrul proiectului VERA – „Volunteering Equality Rights Action”, co-finanțat de Uniunea Europeană prin Centrul European de Voluntariat.
Dacă nu mai ai stare atunci când vezi vreo problemă în comunitatea ta și-ți place să comunici despre asta, dacă ai între 18 și 30 de ani și ești gata să provoci schimbările de care avem nevoie, s-ar putea să avem oportunitatea potrivită pentru tine!
Prin proiectul YEVE – Young Europeans Volunteering for Europe – vom forma 6 tineri, lideri în comunitățile lor și buni comunicatori, și-i vom ajuta să înțeleagă cum funcționează instituțiile europene, care este rolul Parlamentului European și ce instrumente au ei la îndemână pentru a influența procesul democratic.
Cei 6 tineri din România, vor trece printr-o serie de 4 sesiuni de instruire națională și 4 sesiuni de instruire internațională, alături de câte alți 6 tineri din Bulgaria, Croația, Franța, Italia, Portugalia, și Spania.
În acest moment, căutăm: – voluntari între 18 și 30 de ani – cu bune cunoștințe de limbă engleză (scris și vorbit) – dispuși să folosească rețelele de socializare pentru a produce schimbări în comunitate – disponibili să participe la toate sesiunile de instruire (așa cum sunt prezentate ele mai jos) – pregătiți să comunice!!!
Dacă dorești să fii unul dintre ei, completează formularul de înscriere, până pe 1 septembrie 2022.
Sesiunile de instruire vor fi: – 8-9 Sept. – Training național la Cluj-Napoca – 10-14 Oct. – Training național online – 19 Oct. – Training internațional online – 18-20 Nov – Training internațional la Bruxelles – 12-16 Dec – Training național online – 11 Ian 2023 – Training internațional online – 6-10 Feb 2023 – Training național online – 17-19 Mar 2023 – Training internațional la Bruxelles iar participarea este obligatorie la toate. *Datele training-urilor naționale s-ar putea modifica, după formarea echipei de ambasadori.
Proiectul YEVE este coordonat de Centrul European de Voluntariat în parteneriat cu Big Brothers Big Sisters of Bulgaria, Plataforma Voluntariado de España, France Benevolat, Croatian Volunteer Development Centre, CSVnet Italia, Fundação Eugénio de Almeida și Pro Vobis- Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat, România.
Despre proiect – acțiuni și servicii sociale cu scopul combaterii excluziunii sociale și promovării incluziunii cetățenilor, a diferitelor grupuri și comunități. Se lucrează cu persoane vulnerabile, predispuse izolării sociale (vârstnici, persoane fără un loc de muncă, persoane cu dizabilități).
Cine poate participa – tineri cu vârste între 18 și 30 de ani care se regăsesc în profilul căutat* de organizația gazdă:
• Motivație crescută pentru lucrul cu grupuri și cetățeni excluși social
• Capacitate mare de empatie și solidaritate
• Dorință de a învăța
• Responsabilitate și flexibilitate
• Abilități de comunicare și scriere în limba engleză
• Capacitate de adaptare la diferite condiții și de conviețuire cu o altă persoană
• Creativitate și abilități de rezolvare de probleme
• Team player
• Pasiune pentru gestionarea proiectelor și a oamenilor.
*Voluntarii cu cunoștințe de bază și experiență în lucrul cu grupuri marginalizate vor fi avantajați.
Puteți afla mai multe despre proiect și aplicare aici.
Dacă sunteți în căutarea unei oportunități de voluntariat pe termen lung, avem o veste bună – foarte curând va începe un stagiu ESC pe termen lung în Caserta, Italia. Proiectul pe scurt:
Durata:12 luni, cu începere din 15 Martie 2022
Locația: Caserta,capitala provinviei Caserta din regiuna Campania, Italia
Organizația gazdă: ASSOCIAZIONE CASERTAZIONE Via M. Rota, 79 Country Italy Postal Code 81100 City Caserta)
Cine poate aplica: tineri între 18 și 30 dornici de a cunoaște alte culturi, persoane active și sociabile dispuse să interacționeze cu mai multe categorii de beneficiari din comunitate.
Cum aplici: te înscrii pe portalul european ESC, alegi o organizație de trimitere (Pro Vobis, de exemplu 😉 ) și trimiți CV & scrisoare de motivație la francescoguida5@gmail.com.
Contactează organizația gazdă dacă ai întrebări, pe mail la francescoguida5@gmail.com, sau Mob: + 39 3356480195 / WhatsApp: +39 3477364131
Află toate detaliile despre proiect și participare în documentul de mai jos:
Salutare! Mă numesc Aliz, am 29 de ani, de origine, sunt din Brașov, dar în ultimii ani am locuit la Cluj. În 2020, prin ianuarie am decis că este timpul pentru o experiență nouă în viața mea și am început să mă interesez de proiecte de voluntariat din cadrul programului European Solidarity Corps. Din păcate, ce am plănuit și ce s-a întâmplat nu s-au aliniat, cum a fost cazul pentru toată lumea din cauza pandemiei. Am încercat din nou primăvara asta și am fost acceptată într-un proiect de zece luni numit „Be the Change – Grow Together” pentru a fi voluntar la o școala cu educație incluzivă unde învață și copii cu diferite dizabilități. Proiectul este de zece luni, organizația gazdă este școala „Palaimintojo Teofiliaus Matulionio gimnazija” din Vilnius, iar organizația coordonatoarea este Litdea.
Primul lucru pe care l-am observat când am ajuns in Vilnius a fost cât de multă verdeață și natură are. În multe locuri, ai impresia că ești în afara orașului fiindcă arată ca o pădure și traficul abia se mai aude, dar, când colo, ești chiar în centru, într-unul dintre multele parcuri. Orașul este unul multicultural, există minorități care au limba maternă rusă sau poloneză, dar și studenți străini sau oameni din alte țări care lucrează aici. Alt lucru care sare în ochi este numărul mare de librării în oraș, sau combinații de librării cu cafenele cosy unde poți savura o cafea și în același timp să iți găsești următoarea carte pe care să o răsfoiești. Ah, poți vizita, de asemenea, o cafenea cu pisici și ai oportunitatea să zbori cu balonul cu aer cald. 😀
Experiența de a fi voluntar ESC este una pozitivă până acum. Decizia de a participa într-un astfel de proiect a fost, în parte, din dorința de a ieși din zona de confort și de a face altceva decât cu ce eram obișnuită înainte. O experiență nouă de unde pot învăța și crește, o mică pauză departe de lumea corporatistă de unde veneam. Schimbarea de la lucratul la birou (sau Work from Home, varianta de pandemie), la a lucra într-o școală oferă un contrast neobișnuit. În primul rând, mi-a luat un pic de timp să mă obișnuiesc cu nivelul de zgomot și forfotă din școală. În al doilea rând, ritmul este total diferit în comparațiile cu structura de la job – uneori un pic mai lent, dar foarte fluid și schimbător în același timp. Nevoia de a fi adaptabil lucrând la o școală este și din cauza pandemiei, planurile se schimbă o dată cu noile decizii ale autorităților.
În urmă cu câteva zile, am avut și On-arrival Training organizat pentru toți voluntarii din Lituania care ne-am început proiectul recent. Am avut oportunitatea să cunosc oameni frumoși, să leg prietenii, să mă bucur de un peisaj minunat de iarna și să am oameni lângă care împărtășesc o experiență similară cu a mea doar că în proiecte și orașe diferite. Am avut activități de team building, am primit informații despre proiectele ESC în general, am discutat despre ce înseamnă să locuiești in Lituania, iar în afara activităților am avut timp să ne cunoaștem mai bine la bowling, piscină, saună, board games sau la plimbări prin zăpadă.
Inițial activitățile mele erau să ajut cu ce era nevoie la început de an școlar. Înregistrat cărți la biblioteca școlii, numărat manuale sau aranjat dosare. Apoi în primele săptămâni de școală am participat în mai multe excursii cu diferite clase. Toate excursiile erau într-un sat în apropriere de Vilnius, la o casă rurală deținută de școală unde copiii aveau ocazia să se joace în aer liber, sa își gătească cârnați, cartofi sau bezele pe foc, dar și să aibă activități de team building cu profesorii lor pentru a-i ajuta să comunice mai eficient și să coopereze mai ușor unii cu alții. Cu timpul, programul a devenit mai stabil, iar niște exemple de activități recurente ar fi următoarele: acompaniat elevii si învățătoarele la bazin pentru lecții de înot, ajutat la testarea Covid a elevilor, asistent la orele de engleză – în special pentru elevii cu diferite dizabilități care sunt integrați în clasele obișnuite, ajutat la orele de arte și meșteșuguri la clasele speciale cu copii cu dizabilități sau stat de pază pe coridor în timpul pauzelor.
Împreună cu partenerii noștri de la Fundația de Sprijin Comunitar, Fundatia Serviciilor Sociale Bethany, Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca și Norges Frivilligsentraler am desfășurat în perioada 14 iunie – 8 iulie 2021 opt evenimente de consultare cu privire la normele metodologice care să însoțească Legea Voluntariatului nr. 78/2014, demers organizat în cadrul proiectului Coaliția pentru Voluntariat. Dezbaterile au reunit peste 200 de persoane din întreaga țară, direct implicate în derularea de programe de voluntariat și în managementul voluntarilor — organizații neguvernamentale, grupuri de inițiativă și instituții publice care implică voluntari.
Cele opt evenimente regionale, desfășurate pe parcursul a patru săptămâni, sunt parte a demersurilor Coaliției pentru Voluntariat de a îmbunătăți cadrul de aplicare a Legii Voluntariatului. Desfășurate online, întâlnirile au reprezentat contextul propice pentru a fi aduse în prim-plan subiecte de interes pentru mișcarea de voluntariat din România: de la problemele întâmpinate în aplicarea corectă a legii, necesitatea încheierii documentelor specifice cu voluntarii, până la recunoașterea voluntariatului sau implicarea instituțiilor publice în susținerea voluntariatului. Evenimentele au reunit, pe rând, organizații și instituții din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale țării.
În urma realizării consultărilor online cu stakeholderi implicati în mișcarea de voluntariat, alături de membrii Coaliției pentru Voluntariat, vom realiza o propunere preliminară a pachetului de norme metodologice de aplicare a Legii Voluntariatului. Propunerile vor fi dezbătute alături de stakeholderi în toamna acestui an, într-o nouă serie de consultări. Totodată, vor fi create mecanisme de dialog între organizațiile care implică voluntari și factorii de decizie de la nivel local și național, pentru a crea infrastructura de colaborare în teritoriu și pentru a accesa resurse informaționale relevante în domeniu.
***
Proiectul Coaliția pentru Voluntariat este derulat de Fundația Serviciilor Sociale Bethany, în parteneriat cu Fundația de Sprijin Comunitar, Pro Vobis – Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat, Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca și Norges Frivilligsentraler, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este de a consolida mișcarea de voluntariat la nivel național ca mijloc de implicare și conștientizare civică. Proiectul beneficiază de o finanțare nerambursabilă în valoare de 248.990 Euro și este derulat în perioada martie 2021 – februarie 2023.
Despre Programul Active Citizens Fund România
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.
După cum poate știți deja, ne preocupăm de un an și ceva încoace de o formă de voluntariat mai aparte, pe care ne dorim să o promovăm și să o vedem adoptată cu succes, cât mai des, și la noi: voluntariatul de familie. Am publicat un articol mai descriptiv când am pornit acest proiect, pe care te invităm să-l citești dacă nu ai făcut-o încă.
În cercetările noastre am avut plăcuta surpriză să descoperim niște experiențe care ne-au bucurat și inspirat deopotrivă și pe care vrem să le împărtășim cu voi. Cele două organizații ale căror voluntari ne-au povestit din experiența lor sunt Asociația Lindenfeld – Programul educațional “Ajungem MARI” și Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca.
Am întrebat voluntarii de ce au ales activitatea și mai ales de ce împreună cu un alt membru al familiei. Redăm mai jos o parte din experiența voluntarilor care au ales să se implice ca familie în activitățile asociației. Pentru mai multe experiențe și informații vă încurajăm să urmăriți https://familyvolunteering.eu/blog/. E o lectură consistentă, dar promitem că merită!
“Mă numesc Anghel Ioan și sunt voluntar al asociației ,,Ajungem Mari”, filiala Sibiu, împreună cu soția Diana și fiica mea Denisa.
Ideea de a fi voluntari toți membrii familiei, s-a născut din faptul că, trebuia să oferim din energia noastră, din timpul nostru liber, din cunoștințele noastre…și altora, dar împreună, pentru a fi siguri că DOAR așa, putem să reușim în dificila misiune de VOLUNTAR!
Pot să spun că, alegând să facem voluntariat ,,la comun”, adică toată familia, a fost pentru copii din acel Centru de plasament, ceva inedit…Sper din tot sufletul să le fi insuflat acestora ideea de FAMILIE, de unitate în cadrul familiei (contrar modelului din familiile din care proveneau)
Am vrut să fim model nu doar pentru copii, ci și pentru ceilalți voluntari, inspirându-i, motivându-i, ajutându-i, mobilizându-i, apreciindu-i! Sper că am reușit! De fapt…SUNTEM CONVINȘI”
Familia Anghel, voluntari Ajungem Mari
“Fac această activitate împreună cu soția mea de cativa ani, și asta ne aduce o bucurie imensă. Sa îi vedem la geam jubiland cand ajungem, și să avem parte de atâtea îmbrățișări sincere la despărțire, sunt niște bucurii de neprețuit pentru noi. Am ales să facem împreună acest voluntariat pentru că este o nevoie comună a noastră de a îi ajuta pe alții, dar și pentru că împreună putem transmite copiilor un mesaj mai echilibrat, nici prea drastic, cum ar fi al meu, nici prea de răsfăț, cum ar fi al soției
Cel mai frumos moment e când vezi bucuria copiilor și zâmbetele lor sincere când le-a ieșit ceva greu. Ceva ce nu credeau ca pot face. Pot fi exerciții la matematică sau activități fizice. Iar asta, sincer, ne înmoaie, și ne dă curajul să continuăm.
În cazul nostru, beneficiul cel mai important este sprijinul reciproc, atunci când te mai demoralizezi, atunci când vezi că deși ai avut sperante mărețe legate de o inițiativă, nu s-a întâmplat chiar așa. În astfel de momente, poți vorbi deschis, cum poate nu ai vorbi cu un alt voluntar, și astfel să îți recapeți încrederea.”
Cetin Ali și soția, voluntari Ajungem Mari
“Am ales să fac voluntariat împreună cu soțul meu pentru că amândoi am avut aceeași motivație, de a ajuta, iar împreună, cunoscându-i abilitățile e ușor să facem echipă și să venim cu idei noi și provocatoare pentru copii.
Ne aduce multă bucurie să vedem copiii și tinerii care la începutul activității noastre erau destul de demotivați si cu puțină încredere în ei, zâmbitori, neîncrezători, dorindu-si specific dezvoltarea în anumite domenii, fericiți cu rezultatele pe care le obțin”
Maria Santa, voluntară Ajungem Mari
“Avantajele de a fi împreună voluntari sunt multe, dintre ele poate cel mai important este puterea exemplului, faptul că mergem impreuna le oferă copiilor ocazia de a vedea ce înseamnă colaborarea, discutarea situațiilor cu păreri diferite, împărțirea sarcinilor, responsabilitatea, și nu în ultimul rand înțelegerea celuilalt. Special este faptul de a participa alături de soția mea la o activitate frumoasă, cea de a împărtăși. Fiind impreuna în această activitate ne conferă ocazia de a discuta diferitele situații întâlnite “în teren”, o altă perspectiva fiind întotdeauna binevenită.”
Andrei Santa, voluntar Ajungem Mari
“La noi în familie voluntariatul a început cam acum 15 ani, când soțul meu a înființat ViitorPlus, asociația pentru dezvoltare durabilă, un ONG care derulează programe de educație pentru mediu, antreprenorial social, împăduriri, reutilizare și reciclare, voluntariat pentru mediu, amenajare eco-turistică, construcție de panouri solare. Participam cu toată familia la plantările organizate de ViitorPlus, primăvara și toamna, în fiecare an, de când copiii noștri aveau 1 an și 5 ani.
Maria a început și ea voluntariatul la „Ajungem Mari” din acest an și lucrează cu un băiețel de cls V lecțiile la matematică. Este foarte încântată de el și-mi spune că merge bine!
De ce am ales să fac asta? În primul rând, pasiunea soțului meu pentru voluntariat a fost o reală inspirație pentru mine și, în al doilea rând, pentru că îmi place să lucrez cu copiii.
Mă bucur mult când se deschid către mine și povestesc sau când mă întreabă: „Când mai veniți, doamna?”
Beneficiile voluntariatului în familie sunt imense. În primul rând activitățile făcute împreună întăresc relația de familie și apoi reușim să transmitem copiilor noștri niște valori prin intermediul faptelor, nu doar prin vorbe. Și cunoaștem o mulțime de oameni faini.”
Familia Ilie, voluntari Ajungem Mari
“Îmi aduc aminte că am început să fac voluntariat când eram în liceu. Uneori trebuia să am grijă de sora mea (cu 13 ani mai mică) și o duceam și pe ea la CVCN. Am încercat să găsesc ceva și pentru ea, să o implic chiar dacă era doar în joacă.
A fost plăcut și distractiv să facem asta împreună. Mai târziu când a crescut, am încurajat-o să se implice ca voluntar iar ea și-a amintit de toate lucrurile făcute împreună așa că a decis să se alăture aceleiași organizații, ceea ce va fi drăguț pentru toată lumea pentru că deja au oarecum o istorie împreună.”
Anca, voluntară CVCN
“Îmi amintesc de prima dată când sora mea (Anca) m-a dus la CVCN unde făcea voluntariat. Aveam 5-6 ani… Cred că a încercat să îmi explice ce făcea dar nu cred că am înțeles. Am știut doar că într-o zi vreau să fiu și eu parte din asta. 10 ani mai târziu pe când îmi doream să mă implic în activități noi am ales voluntariatul în aceeași organizație. Știam că Anca avusese o experiență plăcută la CVCN și asta era cumva dovadă că va fi la fel și pentru mine.”
Nico, voluntară CVCN
Programul educațional “Ajungem MARI” al Asociației Lindenfeld susține pe termen lung copiii și tinerii instituționalizați și din medii defavorizate pentru a “AJUNGE MARI, adulți responsabili și independenți”. Programul, extins astăzi în multe județe din țară, este cu siguranță semnificativ și de mare impact, a fost recunoscut și multiplu premiat și în cadrul Galei Societății Civile 202, motiv pentru care vă recomandăm să aflați mai multe despre el aici.
Misiunea Centrului de Voluntariat Cluj-Napoca este de a dezvolta voluntariatul ca modalitate de implicare a cetățenilor în rezolvarea problemelor comunității clujene. Prin proiectele sale, CVCN muncește pentru un “Cluj solidar, în care toți cetățenii se implica în rezolvarea problemelor comunității, oferindu-și timpul, cunoștințele, abilitățile, energia, talentele sau experiența pentru o comunitate mai sănătoasă și mai frumoasa.”
În circumstanțele actuale, societatea civilă are capacitatea de a responsabiliza cetățenii și de a consolida încrederea în soluțiile pe care le avem la îndemână în lupta cu virusul! Tocmai de aceea, la inițiativa Asociației Young Initiative și împreună cu alte patru organizații partenere – World Vision România, Forumul Tinerilor din România, Federația YMCA România, Asociația Școlile Satelor Noastre, vă oferim un ghid menit să sprijine organizațiile non-profit care doresc să susțină campania națională de vaccinare împotriva COVID-19.
